„biserica” din mintea noastra si Biserica lui Hristos

„biserica” din mintea noastra si Biserica lui Hristos

Unele dintre atributele lui Dumnezeu sunt: Vesnicia, Atotprezenta/Omniprezenta (Unde ma voi duce de la Duhul Tau si de la fata Ta unde voi fugi? De ma voi sui la cer, Tu acolo esti. De ma voi pogori la iad, de fata esti. De voi lua aripile mele de dimineata si de ma voi aseza la marginile marii, si acolo mana Ta ma va povatui si ma va tine dreapta Ta (Ps. 138, 7-10)), Neschimbabilitatea (La Dumnezeu nu este schimbare, nici umbra de mutare (Iacov, 1, 17), Daca nu-I suntem credinciosi, El ramane credincios, caci nu poate sa Se tagaduiasca pe Sine insusi (II Tim., 2, 13)), Proniator.

Plecand de la aceasta credinta, cum putem crede ca, pana in sec. al XIX-lea, oamenii au fost parasiti de Dumnezeu, au trait intr-un intuneric, fara Biserica cea adevarata, ea fiind distrusa sau invatand o „credinta mincinoasa”? Stiu ca la o astfel de credinta se pot gasi indreptatiri, la orice parere se pot gasi argumente, insa asta nu inseamna ca sunt rationale si logice.

Cei trei îngeri din Apocalipsa erau doi: William Miller și Hiram Edson

”Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: „Vai de prorocii fără minte care umblă după duhul lor şi nu văd nimic!” (Ezechiel 13:3)

 Temelia bisericii adventiste de ziua a șaptea se leagă în ordine cronologică de cele ”trei solii îngerești” din Apocalipsa (cap. 14) care s-ar fi împlinit în anul 1844, ”îngerii” (sau purtătorii) ”divinelor” solii fiind doi bărbați, William Miller și Hiram Edson.

Încă de la bun început trebuie precizat un lucru, nașterea adventismului este legată, fără echivoc, de persoana lui William Miller, un fost baptist american și mason totodată – dar despre asta poate voi vorbi altă dată. Totul a început cu interpretarea pe care acesta a dat-o celor 2300 de seri și dimineți din cartea prorocului Daniel, 8:14 – și pentru care (interpretare) există suficiente rezerve asupra seriozității și integrității ei; însă ceea ce interesează acum este o problemă fundamentală: William Miller a profețit cu exactitate data celei de-a doua reveniri a lui Hristos. De la bun început atrage atenția că, Miller a prezis împlinirea acestui eveniment biblic pentru două termene diferite:

– într-o primă prezicere el a fixat împlinirea acestui eveniment biblic în intervalul cuprins între 21 martie 1843 și 21 martie 1844 (Everett N. Dick, William Miller and the Avent Crisis,pg. 96-97) (foto – http://utc.iath.virginia.edu/christn/chmillhp.html) ;

Sigiliul New Age / ocultismului în scrierile lui Ellen G. White. Ochiul atotvăzător!

”Şi nu este de mirare, căci chiar Satana se preface într-un înger de lumină.” (2 Corinteni 11:14)

.Ellen G. White și Ochiul Atotvăzător. Vorbește Biblia despre Ochiul Atotvăzător?

Ellen G. White (26 nov. 1827 – 16 iul 1915), cunoscută pentru adventiștii de ziua a șaptea ca „mesager al lui Dumnezeu” sau „profet al lui Dumnezeu”, a folosit  în scrierile sale o terminologie New Age / ocultă și a predat o doctrină inspirată de masonerie.

Din motive de concizie nu vom cita toate pasajele în care Ellen G. White a folosit termenul masonic, „ochiul atotvăzător”. (Ea a repetat aceleași pasaje în diverse publicații.) Ceva mai jos am selectat câteva citate din operele complete ale lui Ellen White, și care pot fi accesate pe site-ul web http://www.whiteestate.org.

Masonul N.D. Faulkhead și semnele secrete primite de la Ellen G White

Masonul și adventistul Faulkhead   vorbește despre niște semne secrete pe care Ellen G White i le-a transmis în câteva rânduri, astfel:

Ea i-a vorbit foarte serios  despre pericolele legăturii lui  cu Francmasoneria avertizându-l că, „dacă nu a rupt orice legătură cu această organizație, el își va pierde sufletul.”  Prin cuvintele acestea, ea doar i-a repetat  cuvintele rostite de către  ghidul ei. Apoi, făcând o anumită mișcare cu mâinile, făcută de fapt de către ghidul ei (”un înger”, ”un mesager îngeresc” sau ”un tânăr bărbat”,  după cum îl descrie ea pe acest ”ghid” – n.tr.) , ea i-a spus: „Eu nu pot vorbi despre tot ce mi-a fost descoperit.”  Letter 46, 1892. {4BIO 52,2}

Un plagiat dovedit. Patriarhi și Profeți.

Preluare după,

Myths about Ellen White. Patriarchs and Prophets Contains Secret Jewish Knowledge? By Dirk Anderson, Apr. 2009

…                Una dintre afirmațiile cele mai bizare făcute vreodată de cineva cu referire la Ellen White vin din partea unui artist adventist de ziua a șaptea pe numele său, Elfred Lee. Din câte se pare, Lee s-ar fi împrietenit cu un rabin evreu care se presupune că s-ar fi convertit la creștinism după ce a citit cartea lui Ellen White, Patriarchs and Prophets ( Patriarhi și profeți). Lee a împărtășit ”mărturia” lui despre această experiență pe un site web SDA, în care el a făcut unele afirmații fantastice despre Rabbi Kagan:

Domnul Iisus Hristos este arhanghelul Mihail?

Adventiștii de ziua a 7-a învață păzirea celor 10 porunci pentru mântuire, dar ei par să nu-și dea seama cine este arhanghelul Mihail. Mihail este Iisus? Oare acesta este doar un alt nume pentru Iisus?

RE: Lumina Sfântă de la Ierusalim – O ţeapă de zile mari

O dezbaterea teologică dintre ortodocşi şi baptişti care le este de folos si adventistilor si tuturor protestantilor si neoprotestantilor.

 

 

Hristologia eretică a Adventiştilor de Ziua a Şaptea

Hristologia eretică a Adventiştilor de Ziua a Şaptea

Adventiştii de Ziua a Şaptea reprezintă o  mişcare eretică cu caracter eshatologic-hiliast, ale cărei învăţături de bază sunt incompatibile nu doar cu credinţa noastră ortodoxă, dar chiar şi cu ideologia altor grupări neoprotestante, precum Luteranismul ori Neoprotestantismul.

Scurt despre ereticii adventişti

În 1831 – William Muller – fermier baptist din Massachusetts – a început să predice despre sfîrşitul lumii: a Doua Venire (Parusia) şi împărăţia de o mie de ani a lui „hristos” pe pămînt, calculate de el a se petrece în 1843. Urmând principiul lansat de protestanism, conform căruia oricine poate citi Biblia, Miller s-a adâncit în analiza acesteia.

Calculul este bazat pe textul Daniel 8:14: „curăţirea templului peste 2300 de zile”, înţelese drept ani, socotiţi de la 457 î.Hr. (robia babilonică) = 1843.

Anul trece fără a se petrece nimic, dar un discipol al lui Muller, Samuel Snow, susţine că e o greşeală de calcul, iar data exactă este, de fapt, 10 octombrie 1844, pentru că anul mozaic (iudaic) începe toamna.

Data e cunoscută ca „nebunia de la Boston” – mulţi îşi vând averile, aşteptînd înfriguraţi Parusia. Muller recunoaşte că s-a înşelat. Se creează derută; au loc divizări şi abandonarea în masă a sectei adventiste. O parte din adventiştii dezamăgiţi se îndreaptă spre baptişti, dar nu sînt primiţi de aceştia.